Laţcu Ioan – elev

Publicat în by Cristina Puscas în Tributul bihorenilor | Leave a comment

Născut la 29 noiembrie 1932, în Timişoara, jud. Timiş
Perioada de detenţie: 4 iunie 1949 – 30 decembrie 1949
Arestat pentru activitatea pe care o desfăşura în cadrul UAGR (Uniunea Asociaţiilor de Elevi din România) şi pentru că mergea la Bilbioteca Engleză şi la YMKA (Asociaţia Creştină a Tinerilor) filiala Timişoara
Centre de detenţie: Penitenciarul Timişoara
Elev

Informaţii suplimentare:

Cristina Puşcaş, „Ioan Laţcu un martor al Gulagului românesc”, accesibil on-line la adresa http://www.crisana.ro/stiri/reportaj-24/ioan-latcu-un-martor-al-gulagului-romanesc-124916.html
tribut_latcu_ioan1

CHESTIONAR

NUME: LAŢCU
PRENUME: IOAN
DATA NAŞTERII: 1932
LOCUL NAŞTERII: Timişoara
STUDII Liceu teoretic
ORIGINEA SOCIALĂ: Burgheză
RELIGIE: Ortodoxă
DATA ARESTĂRII: 1949 – 4 iunie, 2 febr – 1952
MOTIVUL CONDAMNĂRI: Delict de uneltire contra ordinei sociale
NUMĂR ANI CONDAMNARE: 6 luni condamnare
DATA ELIBERĂRII: 31 dec 1949
LOCURILE DE DETENŢIE: Penitenciar Timişoara, Securitatea Timişoara
Condamnat 6 luni în 1949
Arestat 14 zile în 1952; domiciliu obligatoriu 5 ani (1950 – 1954)
ADRESA Oradea

1. Ce vă amintiţi despre primii ani de comunism?

Armata sovietică care a venit la Timişoara în 1944.
Deportarea în Bărăgan.
Decapitarea (prin arestare) a mişcării legionare în 1949 – 1949.

2. Cum aţi intrat în vizorul Securităţii?

Din activitatea pe care o desfăşuram în cadrul UAGR (Uniunea asociaţiilor de elevi din România) şi pentru că mergeam la Bilbioteca Engleză şi la YMKA (Asociaţia creştină a tinerilor) filiala Timişoara.

3. Aţi simţit că sunteţi urmărit?

Da.

4. V-a turnat cineva?

Da. Colegi de clasă – unul se numea Drăghici, altul Polverijan.

5. De unde v-au arestat?

Din clasă – anul II Şcoala Medie Tehnică Veterinară.
De pe stradă la 50 metri de casă.

6. Cum s-a realizat transportul?

Cu maşină, împreună cu alţi colegi.
Singur cu maşina ce staţiona la colţul străzii unde locuiam.

7. Unde v-au dus?

La Securitatea Timişoara.

8. Aţi fost amprentat, fotografiat, vi s-a făcut control medical, vi s-au confiscat obiectele personale, vi s-au dat alte haine?

S-au confiscate obiectele personale.

9. Cât timp aţi stat izolat în celulă până la prima anchetă?

Ancheta a început imediat.

10. Cum arăta celula? (suprafaţă, lumina, aerisirea, patul, aşternuturile, WC-ul, apa etc.)

Fără apă, WC, lumină electrică, fără geam.
Miros de mucegai.
Dimensiunile 2,5×1,5.
Pat din fier cu saltea, cearşaf, pătură.
Supraveghere prin vizetă.

11. În timpul anchetei a-ţi avut în celulă un ,,tovarăş de suferinţă” care încerca să vă tragă de limbă?

Nu. Am stat singur în celulă.

12. Cum s-a realizat ancheta? (torturi, ameninţări, promisiuni, ziua sau noaptea)

Ancheta se făcea seara – cu ameninţări şi bătaie

13. Cine va anchetat? Numele anchetatorilor.

Colonel Mois Aurel, Colonel Ambrus Koloman, Maior Snelbach, Locot major Bugarski.

14. Câte zile v-au anchetat?

20 zile în 1949
14 zile în 1952

15. Ce vă cereau să recunoaşteţi?

Participare la organiziaţii cu program ostil statului.

16. Cât aţi rezistat până să semnaţi ce v-au cerut?

Aveau dovezi de implicare în aceste organizaţii.

17. Cum v-aţi simţit după ce aţi recunoscut ce v-au cerut?

Aşteptam consecinţele.

ÎNCHISOAREA

18. Cât timp aţi stat în închisoarea de la Timişoara?

La Securitate în 1949 20 zile.
La Penitenciar în 1949 6 luni.
La Securitate în 1952 14 zile.
Domiciliu obligatoriu 5 ani (1950-1954).

19. Puteţi să descrieţi arhitectura interioară a închisorii/securităţii?

Celule subterane în două aresturi pe Bulevardul Loga (la Securitate).
Penitenciarul în formă pătrată cu un etaj – cu o curte interioară.

20. Ce nume de gardieni şi ofiţeri vă amintiţi de la penitenciarul/securitatea Timişoara?

Colonel Mois Aurel
Maior Snelbach
Locot maj Deitec
Locot maj Bugarski
Locot maj Nedici Vidosava

21. Cum se purtau gardienii?

Depinde. Unii te umileau, alţii erau tăcuţi şi îşi făceau doar obligaţiile de servici – evitând orice discuţie.

22. La ce regim de detenţie vă supuneau gardienii? (izolare, torturi, lipsă medicamente, lipsă hrană, înjurături etc.)

Înjurături şi atitudine agresivă.

23. Câte persoane erau într-o celulă?

Depinde – În camere oscila între 50-150. Depinde de suprafaţă.

24. Cum arăta o celulă? (suprafaţa, lumina, aerisirea, patul, aşternuturile, WC-ul, apa)

La Securitate: 2,5 metrix1,20 – cu lumină electrică.
În penitenciar – camere mari comune, cu priciuri din scândură, cu rogojini în loc de saltea şi pături rupte.
Apa în butoaie.
La WC de două ori pe zi.

25. De câte ori eraţi scoşi la duşuri?

O dată pe săptămână

26. Cum era regimul alimentar? (ce primeaţi la fiecare masă, de câte ori se servea masa, ce cantitate şi ce fel de alimente)

Masa se servea de 3 ori pe zi.
Alimente de bază: făina de mălai, varză, arpăcaş, cartofi, carne din subproduse (picioare, capete, burtă), 125 grame pâine.

27. Câte kilograme aţi slăbit?

Nu am slăbit.

28. Ce boli aţi contactat?

Ulcer stomacal.

29. Câte minute şi de câte ori vă scoteau afară la plimbare?

O dată pe zi timp de 30 de minute.

30. Aţi primit pachete, scrisori sau vizite?

Nu.

31. Ce puteaţi face în timpul zilei? Cum vă petreceaţi o zi?

Să înveţi că trebuie să aştepţi. Aşteptarea e cea mai folositoare metodă educativă a puşcăriei. Ea trebuie învăţată pentru a putea suporta ani de zile.
Ascultam aprecieri despre: religiu, cultură şi educaţie politică.

32. Aveaţi acces la cărţi, presă, radio, hârtie, creioane etc.?

Nu.

33. Ce discutaţi cu colegii?

Despre greşelile noastre, aspiraţiile noastre, planuri de viitor, planuri ce au rămas doar în imaginaţie. În acestea am crezut. Regret că au fost iluzii – ele un se întâlnesc astăzi. S-a luptat zadarnic.

34. Cum era de sărbători?

Sărbătorile erau triste: ne cufundam în propriile gânduri.

35. Cum se realizau spovedaniile?

Nu se practica spovedania.

36. La ce cursuri de reeducare aţi participat?

Nu am participat.

37. Existau trădători infiltraţi?

Da.

38. V-aţi bătut/torturat/trădat vreun coleg?

Nu.

39. Ce va amintiţi despre sinuciderile şi execuţiile din Penitenciarul Timişoara?

Părintele ortodox Ilieşu din comuna Veşenova – jud. Timiş s-a spânzurat.

40. Ce personalităţi aţi cunoscut?

General Antoniu, general Paul Teodorescu, fosr ministru al aerului şi marinei, Moscony Stârcea – Boborodea – comandant legionar şi alţii.

Alte închisori …………

41. Care au fost condiţiile de detenţie din celelalte penitenciare?

Aglomeraţie, condiţii precare de igienă şi alimentaţie – lipsa de aer în camere şi celule geamurile fiind blocate cu sita matalică şi obloane de lemn.

42. Care au fost condiţiile de muncă?

Nu se muncea.

43. Care sunt cele mai vii amintiri?

Crăciunul 1949 – sărbătorit la Penitenciarul Timişoara.

44. Ce anume v-a ajutat să nu cedaţi psihic?

Credinţa şi ambiţia.

45. Care au fost cele mai grele momente?

Lipsa legăturii cu familia.

46. Cum era o celulă destinată izolării?

Fără geam, iluminată cu bec în permanenţă, şi cu pereţii din ciment umezi.

47. La ce torturi aţi fost supus?

Am fost bătut la Securitate.

48. În timpul detenţiei sau după eliberare vi s-a propus să colaboraţi cu Securitatea? Cum au încercat să vă atragă? Prin promisiuni, şantaj sau stimularea sentimentului patriotic?
Nu.

49. În cazul în care a existat o colaborare, în ce a constat?

Nu

50. Cum v-aţi refăcut viaţa după ieşirea din închisoare?

Fiind exmatriculat din toate şcolile am muncit ca lucrător la CFR Timişoara.
Studiile le-am terminat la un liceu seral în 1955 – după ridicarea domiciliului obligatoriu.
Am fost exmatriculat de la Facultatea de Ştiinţe juridice – din anul 1.

51. Ce regretaţi?

Datorită unor convingeri – care azi sunt contestate – nu am reuşit să-mi creez un viitor corespunzător – considerându-mă un învins, nemulţumindu-mă cu ce mi s-a permis – în concluzie: am dus o viaţă opusă aspiraţiilor mele, dirijată de alţii, iar azi sunt un om sfârşit.

Kelemen Bela – agricultor

Publicat în by Cristina Puscas în Tributul bihorenilor, Uncategorized | Leave a comment

Născut la 6 mai 1930, în Roşiori, jud. Bihor
Tatăl – Iosif, mama Rosa
Perioada de detenţie: 21 aprilie 1950 – 29 iulie 1964
Condamnat la 20 de ani de închisoare pentru complicitate la acte de teroare, a activat în activat în Mişcarea Naţională de Rezistenţă „Korosvolgyi”, a executat 14 ani şi 3 luni
Locuri de detenţie: Oradea, Aiud, Baia Sprie, Galaţi, Botoşani, Periprava, Grind
Agricultor

Kelemen Bela

Cadrele militare

Publicat în by Cristina Puscas în Organizaţia „Vlad Ţepeş II” | Leave a comment
Autor: Cristina PUŞCAŞ

Reproducerea, chiar şi parţială, prin orice mijloace, inclusiv prin fotocopiere sau prin introducerea în sisteme electronice de procesare a datelor, necesită în prealabil aprobarea scrisă a autorului.

Un amplu proces de epurare a fost conceput în ce priveşte Armata Română, iar mai apoi a fost vizată Chestura Poliţiei, Inspectoratele Jandarmeriei şi Serviciile de Informaţii. „Dezonorarea” Armata Româna a început imediat ce aceasta a depus armele la 23 august 1944. Acest lucru a însemnat pentru forţele sovietice tratarea diviziilor româneşti ca inamice şi au trecut la luarea de prizonieri a peste 130.000 oameni, la începutul lunii septembrie 1944 . „Decapitarea” Armatei Române a continuat cu arestarea generalilor care au coordonat mari unităţi în campania din Est. Întregul proces de epurarea al Armatei Române s-a efectuat printr-o serie de legi, „promulgate în cascadă”. Astfel, în perioada 1945-1948, prin emiterea a 4 legi ale epurării au fost trecuţi în rezervă 32.368 cadre, ceea ce înseamnă că 2/3 din cadrele existente în activitate la data de 9 mai 1945 data încheierii războiului. Acţiunea de diminuare a procesului de apărare a ţării a urmat, pas cu pas, „directivele de bază ale NKVD pentru ţările din orbita sovietică”, în care se făcea următoarele precizări exprese cu privire la armată: „se va căuta ca acei care lucrează în diferite funcţii, indiferent cât de mici, să fie schimbaţi şi înlocuiţi cu muncitori cu cea mai mică pregătire profesională, necalificaţi”. Continuare

Vecon Gheorghe

Publicat în by Cristina Puscas în Uncategorized | Leave a comment

Născut 24 mai 1925, în Cheriu, jud. Bihor
Tatăl – Florian, mama – Floarea
Perioada de detenţie: 24 august 1949 – 28 august 1951
Condamnat la 2 ani pentru apartenenţă la Organizaţia „G4”
Locuri de detenţie: Oradea, Aiud, Poarta Albă
Sublocotenent infanterie

Vandici Gavril

Publicat în by Cristina Puscas în Uncategorized | Leave a comment

Născut la 8 noiembrie 1923, din Zece Hotare, jud. Bihor
Tatăl – Nicolae, mama – Maria
Condamnat pentru că i-a găzduit pe membrii Organizaţiei “G4”, ulterior a şi decedat la data de 6 iulie 1959 la Formaţiunea Canal Dunăre – Marea Neagră .
Plugar

g4_vandici_gavril

Simoca Alexandru

Publicat în by Cristina Puscas în Uncategorized | Leave a comment

Născut la 11 august 1929, în Gepiu, jud. Bihor
Tatăl – Alexandru, mama – Maria
Perioada de detenţie: 21 martie 1949 – 19 martie 1955
Condamnare 6 ani pentru uneltire, memebru al Organizaţiei „G4”
Locuri de detenţie: Oradea, Cluj-Napoca, Jilava, Târgşor, Peninsula, Poarta Albă

Elev

simocaalexandru
g4_simoca_alexandru

Alexandru Şimoca pleacă în munţi împreună cu alţi tineri ai Organizaţiei „G4” pentru a se alătura partizanilor. „În ziua de 12 martie 1949 s-au prezentat la Mihele Ştefan acasă Lupoi Petru, Bozântan Victor, Haiduc Iosif şi Simoca Alexandru, de unde au plecat la gară unde s-au întâlnit cu Bradea Luca, care i-a condus în comuna Măgeşti, judeţul Bihor, iar de acolo au plecat înspre comuna Zece Hotare. Ajungând în comuna Zece Hotare, toţi cei de mai sus au intrat la numitul VANDICI GAVRIL, i-au cerut adăpost, au stat acolo până în ziua de 14 martie 1949, când au fost surprinşi de miliţie”, se arată într-un document oficial întocmit de securiştii orădeni. Reuşeşte să scape din încercuirea şurei de la Zece Hotare, dar se va preda, la scurt timp, Securităţii Oradea. Aici va fi nevoit să scrie declaraţia dictată de securist. Anchetele de desfăşurau numai noaptea, iar din când în când mai „căpătau” câte un pumn. „La Jilava a fost mai rău. Eram mulţi, cel puţin 200 de oameni [în celulă]. Era decembrie – ianuarie şi nu aveam nevoie de cămaşă. În schimb, era nenorocire că nu puteam scoate bidoanele pentru necesităţi afară. Ce miros putea fi!”, povesteşte Alexandu Şimoca.

Mihele Maria, căsătorită Niţu

Publicat în by Cristina Puscas în Uncategorized | Leave a comment

31 martie 1926, în Drăgeşti, jud. Bihor
Tatăl – Ştefan, mama – Elisabeta
Perioada de detenţie: 29 martie 1954 – 17 mart 1955
Din 1949 când cei din Organizaţia „G4” sunt arestaţi, ea se va sustrage executării pedepsei până în 1954
maria mihele

p._0006
poza1_0001

Mihuţ Dumitru

Publicat în by Cristina Puscas în Uncategorized | Leave a comment

Născut la 8 februarie 1931, în Sântandrei, jud. Bihor
Tatăl – Dumitru, mama – Iuliana
Perioadă de detenţie: 18 martie 1949 – 18 martie 1955
Condamnat la 6 ani închisoare pentru apartenenţa la Organizaţia „G4”
Centre de detenţie: Oradea, Colonia Valea Neagră, Gherla, Baia Sprie, Cavnic
Student Conservator

g4_mihut_dumitru

Mihele Ştefan

Publicat în by Cristina Puscas în Uncategorized | Leave a comment

Născut la 20 octombrie 1923, din Drăgeşti, jud. Bihor
Tatăl – Ştefan, mama – Elisabeta
Perioada de denţie: 19 martie 1949 – 30 iunie 1956; 11 aprilie 1958 – 29 iulie 1964
Condamnări: 7 ani pentru uneltire, membru al Organizaţiei „G4”; condamnat la 25 de ani, tot pentru uneltire; executân în total 13,7 ani de detenţie
Locuri de detenţie: Oradea, Cluj, Jilava, Târgşor, Gherla, Aiud, Valea Neagră, Baia Sprie, Galaţi, Botoşani

poza1_0002

p._0009

Mălan Pavel

Publicat în by Cristina Puscas în Uncategorized | Leave a comment

Născut la 20 august 1901, în Alparea, jud. Bihor
Tatăl – Pavel, mama Ecaterina
Perioada de detenţie: 21 martie 1949 – 12 mai 1951
Condamnat la un an şi 6 luni pentru apartenenţă la Organizaţia „G4”
Centre de detenţie: Oradea, Poarta Albă, Saligni
Pensionar CFR

g4_malan_pavel
MALAN GHEORGHE2

MALAN GHEORGHE1