NOUTATI

3,5% pentru Memoria Rezistenței și în 2022

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | Leave a comment

Reprezentanţii Asociației „Cei 40 de Mucenici” mulțumesc din suflet tuturor celor care în anii precedenți au contribuit financiar la realizarea proiectelor organizației.

Memorialul „Rezistență și Represiune în Bihor”, amenajat în subsolul corpului K din Cetatea Oradea este unul dintre puţinele spaţii muzeale din România dedicate în exclusivitate memoriei foştilor deţinuţi politic care au îndurat ororile Gulagului comunist. De asemenea, în cursul anului 2020-2021, tot cu sprijinul dvs., Asociația a mai derulat câteva proiecte importante:

„Locuri ale Memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea” – https://www.youtube.com/watch?v=xfoELTYilcI&t=2s;

„Uitarea înseamnă o nouă condamnare” – https://www.youtube.com/channel/UCj3tKb245KpmNYCeCGhRkRw;

Prin completarea Formularului 230, vă exprimaţi acordul ca, şi în acest an, să ne fiţi alături, virând cei 3,5% din impozitul pe salariu către proiectele organizației noastre.

Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”:

CIF: 31340614

COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500

Cristina Liana Puşcaş, președinte Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”

Descarca FORMULARUL

Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | Leave a comment

Proiectul Asociației cei 40 de Mucenici, „Locuri ale Memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Direcției Social-Comunitare din cadrul Consiliului Județean Bihor, vine să prezinte povestea celor trei centre de recluziune din perioada comunistă.

Echipa proiectului:

Cristina Liana Pușcaș – cercetător
Anda Țămășanu – actriță
Ana-Maria Borz – studentă
Andreea Bot – studentă

Consultanți:
Dr. habil. Cosmin Budeancă – Fundația Culturală Memoria
Mihai Dragomir – Asociația Mioritics

Parteneri:
Asociația Foștilor Deținuți Politici din România – Filiala Bihor
Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării și Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării de la Universitatea din Oradea
Asociația Culturală „Anonim”
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Bihor
Penitenciarul Oradea

Parteneri media:
www.oradeaindirect.ro
www.uzpbihor.ro

Mulțumiri:
Adrian Ardelean
Porsztner Bela Csaba

www.memoriarezistentei.ro

2% pentru MEMORIA REZISTENȚEI

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | Leave a comment

Reprezentanţii Asociației „Cei 40 de Mucenici” mulțumesc din suflet tuturor celor care în anul 2018 au contribuit financiar la realizarea proiectelor organizației.
Memorialul „Rezistență și Represiune în Bihor”, amenajat în subsolul corpului K din Cetatea Oradea este unul dintre puţinele spaţii muzeale din România dedicate în exclusivitate memoriei foştilor deţinuţi politic care au îndurat ororile Gulagului comunist.
De asemenea, în cursul anului trecut, tot cu sprijinul dvs., Asociația a mai derulat câteva proiecte importante: ”Portrete ale Unirii”
1
4
Tipărirea Broșurii Monumentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Săbolciu Bihor
sabolciu 2018 (26)thumbnail (86)
Proiectul Românii Ardeleni în Primul Război Mondial
A simp afis simpozion
Prin completarea Formularului 230, vă exprimaţi acordul ca, şi în acest an, să ne fiţi alături, virând cei 2% din impozitul pe salariu sau pensie către proiectele organizației noastre. ACESTA SE POATE DESCARCA MAI JOS:
formular 230
ATENȚIE!!!! Termenul limta de depunere este 15 martie 2019.

Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”: CIF: 31340614;
COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500

Cristina Liana Puşcaş, vicepreşedinta Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”.

MEMORIALUL ”REZISTENȚĂ ȘI REPRESIUNE ÎN BIHOR”

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | 28 Comments

Memorialul „Rezistență și Represiune în Bihor”, amenajat în subsolul corpului K din Cetatea Oradea, este unul dintre puţinele spaţii muzeale din România dedicate în exclusivitate memoriei foştilor deţinuţi politic care au îndurat ororile Gulagului comunist.
LOCALIZARE
Spațiul care a fost alocat memorialului este situat în subsolul capătului vestic al Corpului K al Cetății Oradea.
. Spațiul se dezvoltă de-a lungul unui coridor acoperit cu boltă cilindrică, având secțiunea în segment de arc. Memorialul situat în capătul vestic, ocupă 10 încăperi, dispuse simetric față de un coridor median, fiind aproximativ egale pe fiecare tract. Celulele sunt acoperite cu bolți cilindrice, perpendiculare pe axa longitudinală a coridorului. Întreaga suprafață alocată Memorialului este de 250 mp.
IMG_3400-1080x675

Fiecare încăpere găzduiește o tematică aparte.
Sala 1, stânga
Contextul general. Localizarea centrelor de represiune din Bihor, respectiv Oradea.
Vizitatorul este familiarizat cu principalele momente istorice care au precedat instaurarea pe deplin, în România, a regimului comunist. De-a lungul celor două laturi ale încăperii au fost montate două benzi care conțin câteva date semnificative, începând cu momentul 23 august 1945, până pe data de 31 decembrie 1948, când putem vorbi de preluarea totală a puterii de către comuniști.
Sala 2, dreapta
Sala de proiecție

În oglindă, în prima ”celulă” din dreapta, au fost confecționate, tot din metal, cu șezut din lemn șase scaune, pe care se pot odihni vizitatorii în timp ce urmăresc documentarul ”Rezistență și Represiune în Bihor”.
Documentarul cuprinde un montaj din interviurile realizate de dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf la Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural, cu foști deținuți politic care povestesc calvarul prin care au trecut în perioada comunistă.
Sala 3, stânga
Lagărul din Cetatea Oradea

În această încăpere sunt expuse, în copie, mărturii ale existenței în Cetatea Oradea a Lagărului pentru internați. Este expusă, cu traducerea aferentă, scrisoarea unui etnic german, Andreas Dittrich, datată cu ziua de 21 august 1947, care era închis în Lagărul din Cetate din 20 martie 1947.
l6
De asemenea, în timpul revitalitzării Cetății, în Corpul E, la etaj, s-au descoperit câteva scrijelituri, care amintesc de acele vremuri. Totodată, sunt prezentate pe plașele de forex și informații despre înființarea Lagărului, localizarea lui, funcționarea, respectiv condițiile de cazare.

Sala 4, dreapta
Securitatea Oradea și Penitenciarul Oradea

Este încăperea în care se regăsesc informații despre sediile unde a funcționat Securitatea din Oradea, cine se afla la conducerea Securității, care au fost condițiile de cazare, respectiv modul în care se realizau anchetele, cu bătăi, amenințări, torturi, intimidări etc.
Sala 5, stânga
Organizații anticomuniste din Bihor

În această celule sunt prezentate câteva dintre organizațiile din Bihor care au luptat împotriva regimului comunist: Organizația ”G4”, Organizația România Independentă, Organizația ”Vlad Țepeț II”, Lotul beiușenilor. De asemenea, fiecare dintre cei arestați în aceste loturi au câte o fișă de prezentare.
Sala 6, dreapta
Un Bihor ”fruntaș”

În această ”celulă” se regăsesc fișe de prezentare a zeci de bihoreni care au trecut prin închisorile comuniste.
DELIA3
Sala 7, Stânga
Celula și ”Neagra”

În acest spațiu am dorit să recreăm atmosfera de carceră dintr-o închisoare. A fost aduse la de Sighet, prin grija doamnei Ana Blandiana, două zeghe, una de bărbat și una de femeie. Totodată, ”Neagra” este sugerată prin spațiul îngust, fără fereastră și aerisire, fără pat și cu beton pe jos, cu pereți plini de igrasie.
Sala 8, dreapta
Revoltele țărănești din 1949

Este un spațiu dedicat unui moment important din rezistența anticomunistă din Bihor, rebeliunea țărănească din vara anului 1949, când 24 de persoane au fost executate sumar. Ca urmare a acestor frământări, au fost deportate 238 de familii, cu un număr de 863 de persoane cu vârste cuprinse între o lună şi 74 de ani, din 76 de localităţi bihorene. Odată ridicaţi din casele lor, întreaga lor avere a trecut în proprietatea statului, acesta alegându-se cu 3.341,96 ha.
Sala 9
Suferința la feminin / Personalități care au trecut prin închisoare Oradea

Această sală reunește două teme: personalități care au trecut prin Penitenciarul Oradea (Gheorghe Rizea, George Sarry, Ion Ioanid, Ion Pantazi, Remus Radina etc.), respectiv femei care au cunoscut temnița de pe Criș (Arlette Coposu, Niculina Moica, Lucreția Jurj etc.).
17098703
Sala 10
Credința în subteran

Aici îi regăsim pe preoții care au trecut prin închisoarea de pe Criș (Arsenie Boca, Episcopul Valeriu Traian Frențiu, părintele Nicolae Bordașiu etc.)
pr8
Concept arhitectural: arh. drd. Maria Tîlvescu
Curator expoziție: dr. Cristina Liana Pușcaș

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Bihor, al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Romanesc, respectiv Asociația Cei 40 de Mucenici Oradea.
646x404
1
0

TIBERIU ŞERBAN

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI, Organizaţia România Independentă | Leave a comment

NUME: Şerban
PRENUME: Tiberiu
DATA NAŞTERII: 14 septembrie 1930
LOCUL NAŞTERII: Suiug, judeţul Bihor
STUDII: Bacalaureat şi Şcoala Tehnică de maiştri
ORIGINEA SOCIALĂ: Intelectuală
RELIGIE: Ortodoxă
PROFESIA LA DATA ARESTĂRII: Elev
DATA ARESTĂRII: 10-15 mai 1948
MOTIVUL CONDAMNĂRII: Uneltire contra ordinei sociale
NUMĂR ANI CONDAMNARE: 2 ani şi 6 luni
DATA ELIBERĂRII: Noiembrie 1951
LOCURILE DE DETENŢIE: Penitenciar Oradea, Penitenciarul elevilor Târgşor, Penitenciar Gherla, colonia de muncă Cernavodă – Canal Dunăre-Marea Neagră
DOMICILIUL: Canada
SERBAN TIBERIU. 1
Tiberiu Şerban era la data arestării elev în clasa a XI-a la Liceul „Alexandru Roman” din Oradea, fiind încadrat în Organizaţia România Independentă. OIR i-a avut ca principali actori pe elevii Liceului „Alexandru Roman”, ai Școlii Normale Română Unită, ai Liceului Industrial Oradea și ai Liceului „Emanuil Gojdu”, toate din Oradea. Inițiatorul organizației a fost Nistor Bădiceanu, elev în clasa a VII-a, care, în cursul lunii mai 1948, potrivit documentelor întocmite de organele poliţieneşti, a pus bazele unei „asociații subversive de tip fascist, paramilitar”. Întreaga activitate ilegalistă care urmărea „răsturnarea în mod violent a ordinei sociale democratice” s-a consumat pe parcursul unei singure luni, timp în care cei 22 de tineri, cu vârste cuprinse între 17 și 21 de ani, cel mult au apucat să se întâlnească o dată, respectiv să achite cotizația de membru, iar alții abia dacă au aflat de înființarea ei.
serban tiberiu

Pentru REZISTENŢA MEMORIEI

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | Leave a comment

Reprezentanţii Asociației „Cei 40 de Mucenici” mulțumesc din suflet tuturor celor care în anul 2017 au contribuit financiar la realizarea Memorialului „Rezistență și Represiune în Bihor”, amenajat în subsolul corpului K din Cetatea Oradea.
Este unul dintre puţinele spaţii muzeale din România dedicate în exclusivitate memoriei foştilor deţinuţi politic care au îndurat ororile Gulagului comunist.

1

2

De asemenea, în cursul anului trecut, tot cu sprijinul dvs., Asociația a mai derulat câteva proiecte importante: tipărirea unei broșuri trilingve „Rezistență și Represiune în Bihor”, a unor flayere de promovare a Memorialului, respectiv a volumului „Rezistență anticomunistă în întrebări și răspunsuri”.

3

coperta

Prin completarea Formularului 230, vă exprimaţi acordul ca, şi în acest an, să ne fiţi alături, virând cei 2% din impozitul pe salariu sau pensie către proiectele organizației noastre.

Formular 239
Potrivit legislației în vigoare, persoanele fizice, inclusiv pensionarii, care doresc să susţină Asociaţia „Cei 40 de Mucenici”, pot completa Formularul 230, pentru a direcţiona cei 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii sau pensie.
În ce priveşte firmele, acestea pot să scadă din impozitul pe profit sumele acordate ca sponsorizări în limita a 5 la mie din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Forma oficială pe care colaborarea dvs. cu Asociaţia ar putea să o îmbrace ar fi un contract de sponsorizare.

Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”: CIF: 31340614;
COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500

Cristina Liana Puşcaş, vicepreşedinta Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”.

Apel public pentru Memorialul ”Rezistență și Represiune în Bihor”

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | Leave a comment

Asociația ”Cei 40 de Mucenici” Oradea își propune în acest an să finalizeze memorialul dedicat deținuților politici bihoreni care au trecut prin închisorile comuniste.

Anul trecut cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, al Institutului de Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, al Asociației „Cei 40 de Mucenici, respectiv al arh. drd. Maria Tilvescu s-a reușit finalizarea parțială a noului concept gândit pentru spațiul din subsolul Corpului K al Cetății Oradea.

Mai exact au fost realizate volumele reprezentate de o prismă din plăci de oțel, ce are perforată pe o singură fațetă (cea vizibilă dinspre coridor) nume ale deținuților din Bihor.

1

Tot în 2016, a fost realizat întregul sistem de iluminat al prismelor,  respectiv au fost tipărite materiale informative pentru expoziție.

2

Proiectul, pentru a fi finalizat până pe 9 martie, când se marchează Ziua Foştilor Deţinuţi Politici, ar mai necesita realizarea unei machete care să reflecte principalele centre de detenție din Bihor, respectiv din Oradea (Lagărul din Cetatea Oradea, Securitatea, Penitenciarul, Tribunalul).

3

De asemenea, una dintre ”celule” va fi amenajată ca şi o cameră de proiecție a tuturor interviurilor video realizate cu foștii deținuți politici bihoreni. Proiecția se va realiza pe un ecran amplasat într-o bandă de metal cu decupaj. Pentru acest spațiu se impune realizarea unor scaune care să fie integrate conceptului, a unui ecran TV, respectiv a unei benzi de metal de decupaj.

Niciuna dintre cele 10 celule de la subsolul memorialului nu este prevăzută cu fereastră, impunându-se pentru crearea atmosferei de semi-obscur pe care o necesită proiectul, montarea unor ferestre din tablă găurită, care să asigure și aerisirea, dar și să împiedice pătrunderea luminii.

Pentru finalizarea tuturor acestor investiții, vă propunem, în limita posibilităţilor dvs., să ne fiți parteneri în acest proiect unic în România. Potrivit legislației în vigoare, firmele pot să scadă din impozitul pe profit sumele acordate ca sponsorizări  în limita a 5 la mie din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Forma oficială pe care colaborarea dvs. cu Asociaţia ar putea să o îmbrace ar fi un contract de sponsorizare.

În ce priveşte persoanele fizice care doresc să susţină Asociaţia „Cei 40 de Mucenici”, pot, de asemenea, completa şi FORMULARUL 230, pentru a direcţiona cei 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii.

D230_OPANAF_3695_2016

Totodată, persoanele fizice pot redirecţiona suma reprezentând până la 2% din impozitul anual pe alte tipuri de venituri decât salarii, completând FORMULARUL 200.

Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici:

 CIF: 31340614

 COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500

 

Vă mulţumim anticipat pentru tot ajutorul oferit,

Cristina Liana Puşcaş, vicepreşedintele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici

cristinpuscas@yahoo.com, memoriarezistentei@yahoo.com

 

 

O carte – o piedică în calea uitării!

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | Leave a comment

Începând cu luna mai a anului 2016, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România Filiala Bihor şi Asociaţia „Cei 40 de Mucenici” din Oradea şi-au început, oficial, activitatea în noul sediu din Corpul I al Cetăţii Oradea.
DSC_0480

Noul sediu din cetatea medievală va găzdui întreaga arhivă a AFDPR Filiala Bihor, cu sutele de dosare ale foştilor deţinuţi politici bihoreni care au cunoscut ororile Gulagului românesc.
De asemenea, spaţiul nou atribuit va fi amenajat ca un Centru de cercetare a represiunii comuniste bihorene, urmând să găzduiască dosarele de urmărire penală ale foştilor deţinuţi politici bihoreni. Toate aceste documente vor putea fi cercetate de către cei care doresc să cunoască istoria îndurerată a bihorenilor care au cunoscut calvarul represiunii comuniste.
Totodată, Centrul va înfiinţa şi o bibliotecă cu volume despre istoria regimului comunist sau cărţi de memorialistică ale foştilor deţinuţi politici.
DSC_0481
În acest sens, facem un apel public pentru cei care doresc să doneze o carte, o fotografie, o mărturie despre această perioadă însângerată a României, toate acestea urmând să fie o piedică în calea uitării!
Adresa noului sediu este Piaţa Emanuil Gojdu, nr. 41, Cetatea Oradea, Oradea, Bihor.
Vă mulţumim!
Cristina Liana Puşcaş, vicepreşedintele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”

2% pentru Memorialul „Rezistenţei şi represiunii în Bihor”

Publicat în by Cristina Puscas în NOUTATI | Leave a comment

2% pentru Memorialul „Rezistenţei şi represiunii în Bihor”

Prin redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit, dumneavoastră sunteţi cei care veţi decide ce proiecte merită să prindă viaţă în comunitatea în care trăiţi.
Dacă toate celelalte impozite reţinute de către stat sunt administrate după bunul plac al decidenţilor politic, prin Formularul 230, respectiv Formularul 200, dumneavoastră vă exercitaţi dreptul de a decide ce cale vor urma sumele de bani ce vă aparţin.

Proiectele pe care le veţi finanţa vor prinde viaţă prin Asociaţia „Cei 40 de Mucenici”. Pentru acest an ne propunem să continuăm amenajarea Memorialului „Rezistenţei şi represiunii în Bihor”, care a fost inaugurat pe 22 decembrie 2015, în subsolul Corpului K, a Cetăţii Oradea.

Locul a fost ales întrucât Cetatea a fost folosită, după 23 august 1944, şi ca lagăr de internare şi triere a mai multor categorii de „duşmani ai poporului” devenite incomode pentru forţele pro-comuniste.

Până în prezent, cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a Fundaţiei Hanns Seidel România şi a Centrului de Studii în Istorie Contemporană, dar şi a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet s-a reuşit amenajarea a patru din cele zece celule.

Proiectul prevede ca fiecare încăpere să găzduiască o tematică aparte: prezentarea contextului general în care regimul comunist a preluat puterea politică în România; prezentarea celor trei centre de represiune din Bihor: Lagărul din Cetatea Oradea, Securitatea Oradea, Penitenciarul Oradea; preoţi bihoreni care au trecut prin detenţie; femei şi elevi bihoreni care au îndurat calvarul Gulagului românesc; organizaţii anticomuniste bihorene; personalităţi care au trecut prin Penitenciarul Oradea (Arlette Coposu, Arsenie Boca, Remus Radina, Ion Ioanid, Lucreţia Jurj etc.); o încăpere va fi dedicată revoltelor ţărăneşti din 1949; de asemenea, se va recrea atmosfera dintr-o celulă de penitenciar comunist şi chiar „Neagra”, celula de pedeapsă.

Acest spaţiu memorial amenajat în memoria foştilor deţinuţi politici este unic în România, în condiţiile în care, până în acest moment, statul nu a susţinut niciun proiect de amenajare a unui muzeu al comunismului.

Memorialul „Rezistenţă şi represiune în Bihor” poate să prindă contur doar cu sprijinul dumneavostră, fiind o garanţie în în lupta cu perisabilitatea memoriei

Persoanele fizice, care doresc să susţină Asociaţia „Cei 40 de Mucenici”, pot completa FORMULARUL 230 formular-domeanzaMemoria-Rezistentei, pentru a direcţiona cei 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii.

De asemenea, persoanele fizice pot redirecţiona suma reprezentând până la 2% din impozitul anual pe alte tipuri de venituri decât salarii, completând FORMULARUL 200 formular 200.

Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”:

CIF: 31340614

COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500

Data limită de depunere a formularelor la Administraţia Financiară este 25 mai 2016.

Vă mulţumim pentru tot sprijinul şi încrederea acordată!

Cristina Puşcaş, vicepreşedintele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”

MĂRIOARA CENUŞĂ

Publicat în by Cristina Puscas în Locatarii Penitenciarului Oradea 1945 – 1977, NOUTATI | Leave a comment

Născută la 23 august 1909 , în Putna, jud. Suceava
Tată – Crăciun, mama – Maria
Perioada de detenţie: 24 mai 1952 – 19 septembrie 1963
Condamnată la 15 ani ca soţie a fugarului Constantin Cenuşă
Centre de detenţie: Iaşi, Mislea, Văcăreşti, Miercurea Ciuc şi Arad, Oradea (31 octombrie 1962 – 19 septembrie 1963)

Marioara Cenusa

(Sursa foto: Arhiva Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet)
Maria Cenuşă este alături de Elisabeta Rizea şi Lucreţia Jurj, un simbol al sacrificiului femeilor românce care au înţeles, renunţând la propria libertate, să se alăture luptei de rezistenţă în care erau angrenaţi soţii lor. Toate cele trei doamne ale rezistenţei în munţi, femei simple de la ţară, au înţeles să devină părtaşele unui delict „naţional”, nu doar pentru a fi alături de soţii lor, faţă de care aveau datoria morală să îi sprijine şi „la bine şi la rău”, ci și pentru că au înţeles să sprijine şi lupta pentru supravieţurire a celorlalţi partizani din munţi. Toate cele trei eroine au fost găzduite, rând pe rând, de sinistra închisoare de la Oradea. Soarta celor trei consorţi, Constantin Cenuşă, Gheorghe Tănase Rizea, respectiv Mihai Jurj a fost una cumplită. Constantin Cenuşă, unul din liderii rezistenţei din Munţii Bucovinei, care a petrecut aproape opt ani prin păduri, a fost închis timp de 12 ani, iar la câteva zile de la eliberarea sa, în ianuarie 1964, s-a sinucis. Acest lucru este însă contestat de prietenii săi, care consideră că totul a fost o înscenare sinistră a Securităţii.
Patimile Mărioarei Cenuşă din Putna au început, în martie 1944, când nordul Bucovinei a fost invadat de Armata Roşie, iar sate întregi au luat calea pribăgiei, refugiindu-se în munţii. Din acel moment, casa şi întreaga avuţie a familiei Cenuşă a fost transformată în scrum, iar cei doi soţi au ajuns să lucreze, în cursul anului 1945, ca slugi în Bucureşti . Trataţi neomeneşte, s-au întors prin noiembrie 45 în „munţii lor”, unde și-au făcut o groapă, acoperită cu bârne, trasă în lut. Încercuiţi de trupele de Securitate, au reuşit să scape, însă, femeia, însărcinată în luna a patra, a decis să coboare în sat. La scurt timp a fost arestată şi bătută până în luna a şaptea, pusă să se dezbrace pe un ger cumplit şi ţinută goală în podul Miliţiei din Rădăuţi, împreună cu mai mulţi bărbaţi arestaţi. La o lună de la naştere, supliciile se repetă cu o intensitate tot mai mare. „Mă leagă de mâini cu o curea şi pun o ladă de campanie în mijlocul uşii şi mă suie pe ladă. Un ofiţer din echipa fulger mă anină în piron şi scoate lada de sub picioare şi rămân spânzurată acolo” , povesteşte Mărioara Cenuşă. Următorii cinci ani, până ce soţul său s-a predat, au fost ani de chinuri cumplite, în care Mărioara era arestată la doar câteva săptămâni de la eliberare, iar anchetată şi maltrată pentru a spune unde se ascunde Constantin. Din păcate, devotamentul ei nu a însemnat nimic pentru bărbatul plecat în munţi, care şi-a găsit alinarea, în această singurătate, în braţele altei femei. Momentul predării organelor de Securitate este relatat cu multă demnitate de martira rănită sufleteşte de cel pentru care a suferit cu stoicism, în timp ce el nu a primit nicio palmă din partea autorităţilor, fiind fugar. „La un moment dat, mă cheamă pe mine, eu care mă băteam cu moartea de supărare că n-am să-l mai văd niciodată. Dar soţul meu zice: «D-le colonel, totuşi este ultima mea dorinţă să-mi aduceţi drăguţa aici.» Dl colonel zice: «Nu se poate. Noi o ştim de soţie legitimă pe Marioara. Am chinuit-o ca pe Hristos…». … Când intră târfa într-atâţia domni mari … încep a se cuprinde unul pe altul. Se strâng în braţe egal cât el pe dânsa, cât ea pe el. Încep a se pupa. Gândeam că se îneacă. Se tot pupau amândoi. Plâng aşa încleştaţi şi se tot pupă. Organele de resort au amuţit toţi. Unul nu scotea un cuvânt. Zice boul meu: «Când îi avea mai mult lapte, să dai şi la copiii mei.» Eu am zis: «Dacă vor ajunge copiii mei să-i hrănească curvele, îi omor eu!» Dar porcul zice: «Mămică, ce eşti aşa a dracului?» … Se iau la braţ şi ies. Se duce cu dânsul la maşină şi se tot pupă. Eu am rămas ca o vită, cu copilul în braţe”, îşi aminteşte momentul plin de umilinţă al despărţirii de soţul pentru care şi-ar fi dat viaţa, Mărioara Cenuşă.
Pentru simplul fapt că a fost soţia unei persoane care s-a sustras anchetelor, cu care nu a mai intrat în contact, în toţi aceşti ani de pribegie, deşi Constantin declara fals că, dacă Mărioara nu l-ar fi alimentat, el s-ar fi predat mai curând, aceasta a primit o condamnare de 15 ani, redusă la 10 ani. A trecut prin închisorile de la Iaşi, Mislea, Văcăreşti, Miercurea Ciuc şi Arad , iar pe data de 31 octombrie 1962 a fost transferată la Penitenciarul Oradea, de unde a fost eliberată în ziua de 19 septembrie 1963.

———————————–
Începutul amarului. Epopeea lui Constantin Cenuşă şi a soţiei sale Mărioara (scrisă de cea din urmă)
http://despredemnitate.files.wordpress.com/2011/05/maria-cenusa-inceputu-amrului.pdf