Născut la 29 ianuarie 1919, din Vaşcău, jud. Bihor
Tatăl – Alexandru, mama Sofia
Perioada de detenţie: 6 martie 1945 – 17 aprilie 1955
Condamnat la 15 ani închisoare pentru apartenenţa la mişcarea legionară, a executat 10 ani şi o lună
Centrele de detenţie: Piteşti, Aiud, Jilava, Târgu Ocna, Gherla
Student la Teologie
Autor: Cristina PUŞCAŞ
Reproducerea, chiar şi parţială, prin orice mijloace, inclusiv prin fotocopiere sau prin introducerea în sisteme electronice de procesare a datelor, necesită în prealabil aprobarea scrisă a autorului.
Baruţia Liviu, născut în 1919 în comuna Vaşcău, student teolog în anul trei la Timişoara, este condamnat, prin Sentinţa nr. 768 din 3 martie 1944 a Curţii Marţiale a Corpului VII Armată, la 15 ani închisoare. Se reţine la dosar faptul că „după desfiinţarea organizaţiei legionare din România, inculpaţii de mai sus, care în majoritate au făcut parte din această organizaţie politică, desfiinţată şi interzisă, au continuat a desfăşura activitate politică în spiritul acestei mişcări, constituind, organizând şi participând la diferite grupuri şi cuiburi clandestine, a căror activitate era potrivnică organizaţiei politice existente în stat”. Astfel, inculpatul, împreună cu alţi colegi, în primăvara anului 1941, pe când erau elevi la Şcoala Normală din Timişoara, în clasa a VIII-a, au constituit un cuib legionar, şedinţele organizându-se în curta şcolii şi strângând cotizaţii. În primăvara şi vara 1941, se reorganizează corpul muncitoresc legionar (CML-ul) în sectorul V Mihala. În sarcina lui Baruţiua Liviu se reţine că a participat la şedinţele diferitelor cuiburi legionare, fiind condamnat pentru „crimă de asociaţiune clandestină potrivnică ordinei existente”. Va executa o pedeapsă de 10 ani şi o luna , în perioada 6 martie 1945 – 17 aprilie 1955.
